S. Şerbescu
Vizita Reginei Maria la moșia Știrbei, azi Iancu Jianu/Olt.Într-o zi de iulie, anul 1922, Regina Maria coboară pe Valea Oltului și ajunge la moșia boierilor Știrbei din Romanați, Cepturoaia, moșia de cămin a Buzeștilor, intrase in stăpânirea boierilor Știrbei prin căsătoria Despei Buzescu cu Șerban Știrbei, fiul lui Cernica Știrbei, ctitorul mănăstirii Cernica din București.
Multă vreme moșia fusese neglijată. Printul Barbu Al Știrbey, diplomat, om politic de anvergură, dar și un abil om de afaceri, transformă moșia Știrbei intr-o afacere rentabilă.
Regina Maria notează schimbările aduse de prințul Barbu Al. Știrbei pe vechea moșie a familiei, numită Știrbei în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1856).
„Am plecat pe ploaie spre Știrbei, pe valea Oltului. Locul fusese total neglijat și acum îl transformase intr-o moșie prosperă și bine cultivată. Construiește pivnițe enorme, a construit grajduri și mai face și alte lucruri” .
Ce alte lucruri mai făcuse sau urma să facă printul Barbu Al. Știrbei le aflăm dintr-un proces-verbal întocmit în anul 1950: fabrică de făină, moară țărănească, fabrica de cărămidă, țigle și teracotă, sere, stupină, cramă, orezărie și grădină de zarzavat în lunca Oltețului care aprovizionau Fabrica de conserve de la Buftea.
Pe moșie funcționau ateliere de „panioane” (împletituri din paie pentru „îmbrăcarea” sticlelor), gater, ateliere de tâmplărie și mecanică. Extinde via cu viță de vie nobilă, vinurile Știrbei devenind celebre tocmai pentru că se produceau din struguri altoiți și tămâioși.
Construiește un spital cu maternitate, se îngrijește de școală, de muncitorii care lucrau pe moșie, de banca populară care ii purta numele.
Astăzi localitatea se numește Iancu Jianu, neavând vreo legătură cu vestitul haiduc-boier.
Un bust al printului Barbu Știrbei, realizat de artistul plastic George Ilina și amplasat în curtea liceului, amintește de cel care a ridicat comuna Știrbei în rândul celor mai dezvoltate așezări din Oltenia.
